Având denumirea în limba engleză “European Maritime and Fisheries Fund”(EMFF) este un fond ce susţine politicile europene în domeniul pescuitului Maritim şi al Acvaculturii pentru perioada 2014 – 2020 şi face parte din categoria fondurilor Complementare “Structurale şi de Investiţii” (ESI).

Acest fond

  • ajută acvacultorii şi pescarii în tranzitia către o acvacultură şi un pescuit sustenabil
  • asigură suport comunităţilor din zonele de coast[ maritimă pentru diversificarea economiei locale
  • finantează proiecte ce crează locuri de muncă şi îmbunătăţesc calitatea vieţii
  • este făcut pentru accesul uşor al aplicanţilor la finantare

Alocarea financiară pentru statele membre

După cum se vede României îi revin doar 168.421.371,00 Euro  în scadere faţă de 2007 – 2013 când au fost alocate 230 milioane Euro.

Aceste fonduri sunt împărţite după cum urmează:

  • 2014 – 23.085.512,00 Euro
  • 2015 – 23.380.425,00 Euro
  • 2016 – 23.594.150,00 Euro
  • 2017 – 23.976.562,00 Euro
  • 2018 – 24.534.471,00 Euro
  • 2019 – 24.702.232,00 Euro
  • 2020 – 25.148.019,00 Euro

Cu toate acestea România este pe poziţia 11 din 27 şi este cu mult în faţă, ca sume alocate unor ţări, cum sunt: Irlanda, Letonia, Suedia, Olanda, Estonia, Bulgaria, Finlanda, Lituania, Belgia, Cipru, Ungaria, Cehia, Slovenia, Malta, Slovacia, Austria.

Dacă este să ne referim zonal Ungaria primeşte doar 39.092,293,00 Euro în cei 7 ani, de 4.3 ori mai puţin ca România (poate ştie Victor al lor, prietenul Kremlinului, de ce !) iar Bulgaria 88.066.622 Euro, adică aproape jumătate din cât primim noi. Campionii alocărilor sunt Spania cu 1,1 miliarde Euro, Franţa, Italia şi Polonia cu câte 500 milioane Euro, Portugalia şi Grecia cu câte aproximativ 400 milioane Euro, Croaţia şi UK cu câte 250 milioane Euro şi Germania şi Danemarca care sunt în faţa noastră, cu aproximativ 210 milioane Euro.

Mulţi bani pentru căt peşte producem, mulţi bani pentru “gurile” nesătule ale făcătorilor de proiecte pe sprânceană.

Din 2007 şi până în 2013, România a avut alocate fonduri de 230 milioane Euro de la Uniunea Europeană. În aceaşi perioadă numărul unităţilor de procesare a peştelui a scăzut de la 76 în 2008, la doar 14 unităţi în anul 2014, asta în condiţiile în care capturile din Marea Neagră au crescut de la 500 tone la 1.700 tone în anul 2013 iar capturile din apele de interior au scăzut de la 3.300 de tone la 2.700 tone în aceeaşi perioadă. Este peştele vândut la negru şi in felul ăsta nu are nevoie de procesare ?

Despre acvacultură, zona unde au fost distribuite cele 230 de milioane de Euro se spune doar atât în analiza “Socio Economică a Sectorului Pescăresc” de pe siteul www.madr.ro, de unde citez: “În urma implementării POP 2007-2013, este în curs de realizare o capacitate de producţie de peste 9.200 t (unităţi noi şi modernizate). Nu am găsit nici o informaţie recentă din anul 2014, dar în anul 2013, producţia totală realizată de acvacultura românească ce deja beneficiase de o parte importantă din cele 213 proiecte ce au fost finanţate, a fost de doar 11,7 mii de tone, producţie mai mică decât în anul 2008 când au fost produse 12, 5 mii tone.

Deci fără investiţii mai mult, cu investiţii mai puţin…

România a avut în anul 2008 un consum total de peşte şi produse din peşte de 104.1 mii tone, valoare ce a scăzut în anul 2013 la un consum de 84.1 mii tone. O scădere cu 23 % a consumului sau altfel spus de la 4,6 per capita (kg/loc/an) la 3,8 per capita (kg/loc/an). Surprinzător este că în acest interval au scăzut importurile de la 89,6 mii tone în 2008, la doar 74,8 mii tone în 2013. Să nu omitem să arătăm că exporturile de peşte şi produse din peşte au crescut în acest interval de la 1,7 mii tone în 2008 la 6,7 mii tone în 2013.

Atunci cum de numărul unităţilor de procesare a scăzut de 5, 4 ori ? Adică am ajuns la un volum mai mic, dar la preţuri mult mai mari ce afectează cele mai sărace categorii sociale ! În Europa in aceeaşi perioadă a crescut consumul de la 17,6 per capita (kg/loc/an) la atentie! 23.1 per capita (kg/loc/an).

Romania, aflăm din date oficiale că are o suprafaţă de 95.229 ha utilizate pentru acvacultură din care 8.180 ha în pepiniere şi 87.049 ha în crescătorii. Dacă ar fi să considerăm înalţimea coloanei de apa în aceste bazine de doar un metru, ar rezulta un volum de 952.290.000 m3. Dacă la acest volum de apă, raportăm producţia de peşte din anul 2013, ajungem la concluzia năucitoare…  că avem o densitate de 12,6 grame de peşte la m3 de apă.

Concluzia nu poate să fie decât una extrem de proastă… În timp ce în Europa şi în lume producţia şi consumul au crescut de câteva ori, în acest interval, în România nu numai că nu a crescut producţia de peşte, dar am cheltuit 230 milioane Euro, ca să consumăm cu 0,8 kg de peşte mai putin !!!

Curat, murdar… ar spune conu’ Iancu !

repartitie

Programul de finantare este divizat in patru piloni:

1. Pescuit Inteligent Ecologic (Smart, green fishieries)
2. Acvacultură Inteligentă Ecologică (Smart, green acvaculture),
3. Dezvoltarea teritorială sustenabilă favorabilă incluziunii (Sustenable and inclusive teritorial development)
4. Politici Maritime Integrate (Integrated Maritime Policy)

Primi trei piloni vor fi administraţi de autoritatea de management a fiecărui stat membru. Al patrulea pilon va fi administrat direct de Uniunea Europeană şi va conţine acţiuni ce se vor desfasura în afara Uniunii Europene.

Tipul de acţiuni ce se vor finanţa din primi 3 piloni:

Inovatie; Servicii de consultanţă; Parteneriate între cercetători şi pescari sau acvacultori; Promovarea capitalului uman şi al dialogului social; Facilitarea diversificării și crearea locurilor de muncă; Porturi de pescuit, debarcadere și adăposturi; Noi forme de venit și de valoarea adăugată.

Tipul de acţiuni ce se vor finanţa din al patrulea pilon:

Studii; Proiecte, inclusiv proiecte pilot şi de cooperare; Informare publică şi diseminare bune practici; Campanii de sensibilizare și comunicare asociate cu activități de diseminare; Conferinţe; Seminarii şi Workshop-uri; Schimburi de bună practică.

Ce inseamnă sprijin pentru inovare?

EMFF include măsuri cu un puternic accent pe inovare, în scopul de a promova dezvoltarea de noi produse și procese. Scopul este de a ajuta sectoarele pescuitului și acvaculturii pentru a adăuga valoare produselor lor, pentru a reduce impactul asupra mediului rezultat din activităților lor și pentru a reduce costurile de producție. Acest suport este deosebit de important pentru flota de coastă la scară mică.

EMFF va promova noi forme de acvacultură cu potențial ridicat de inovare și de creștere, cum ar fi acvacultura în larg și acvacultura ne-alimentară (de exemplu, producerea de alge). Acvacultura în sistem policultură sau multifuncţională este o oportunitate de a diversifica veniturile întreprinderilor din domeniul acvaculturii prin activități complementare, cum ar fi pescuitul sportiv, turismul, servicii de protecţie mediu, vânzarea directă a produselor sau activități educaționale.

În acest context este de dorit ca autoritatea de management să focalizeze procesul de selecţie al cererilor de finantare către acei solicitanţi ce oferă valoare sporită prin inovaţie tehnologică în sisteme fără poluare şi printr-o procesare superioară a produselor inclusiv prin vânzarea acestora în circuitul internaţional.