Având denumirea în limba engleză “European Maritime and Fisheries Fund”(EMFF) este un fond ce susţine politicile europene în domeniul pescuitului Maritim şi al Acvaculturii pentru perioada 2014 – 2020 şi face parte din categoria fondurilor Complementare “Structurale şi de Investiţii” (ESI).

Acest fond

  • ajută acvacultorii și pescarii în tranziția către o acvacultură și un pescuit sustenabil
  • asigură suport comunităților din zonele de coastă maritimă pentru diversificarea economiei locale
  • finanțează proiecte ce crează locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții
  • este făcut pentru accesul ușor al aplicanților la finanțare

Alocarea financiară pentru statele membre

După cum se vede României îi revin doar 168.421.371,00 Euro  în scădere faţă de 2007 – 2013 când au fost alocate 230 milioane Euro.

Aceste fonduri sunt împărțite după cum urmează:

  • 2014 – 23.085.512,00 Euro
  • 2015 – 23.380.425,00 Euro
  • 2016 – 23.594.150,00 Euro
  • 2017 – 23.976.562,00 Euro
  • 2018 – 24.534.471,00 Euro
  • 2019 – 24.702.232,00 Euro
  • 2020 – 25.148.019,00 Euro

Cu toate acestea România este pe poziția 11 din 27 și este cu mult în față, ca sume alocate unor țări, cum sunt: Irlanda, Letonia, Suedia, Olanda, Estonia, Bulgaria, Finlanda, Lituania, Belgia, Cipru, Ungaria, Cehia, Slovenia, Malta, Slovacia, Austria.

Dacă este să ne referim zonal Ungaria primește doar 39.092,293,00 Euro în cei 7 ani, de 4.3 ori mai puțin ca România (poate știe Victor al lor, prietenul Kremlinului, de ce !) iar Bulgaria 88.066.622 Euro, adică aproape jumătate din cât primim noi. Campionii alocărilor sunt Spania cu 1,1 miliarde Euro, Franța, Italia și Polonia cu câte 500 milioane Euro, Portugalia și Grecia cu câte aproximativ 400 milioane Euro, Croația și UK cu câte 250 milioane Euro și Germania și Danemarca care sunt în fața noastră, cu aproximativ 210 milioane Euro.

Mulți bani pentru cât pește producem, mulți bani pentru “gurile” nesătule ale făcătorilor de proiecte pe sprânceană.

Din 2007 și până în 2013, România a avut alocate fonduri de 230 milioane Euro de la Uniunea Europeană. În aceeași perioadă numărul unităților de procesare a peștelui a scăzut de la 76 în 2008, la doar 14 unități în anul 2014, asta în condițiile în care capturile din Marea Neagră au crescut de la 500 tone la 1.700 tone în anul 2013 iar capturile din apele de interior au scăzut de la 3.300 de tone la 2.700 tone în aceeași perioadă. Este peștele vândut la negru și în felul ăsta nu are nevoie de procesare ?

Despre acvacultură, zona unde au fost distribuite cele 230 de milioane de Euro se spune doar atât în analiza “Socio Economică a Sectorului Pescăresc” de pe siteul www.madr.ro, de unde citez: “În urma implementării POP 2007-2013, este în curs de realizare o capacitate de producție de peste 9.200 t (unități noi și modernizate). Nu am găsit nici o informație recentă din anul 2014, dar în anul 2013, producția totală realizată de acvacultura românească ce deja beneficiase de o parte importantă din cele 213 proiecte ce au fost finanțate, a fost de doar 11,7 mii de tone, producție mai mică decât în anul 2008 când au fost produse 12, 5 mii tone.

Deci fără investiții mai mult, cu investiții mai puțin…

România a avut în anul 2008 un consum total de pește și produse din pește de 104.1 mii tone, valoare ce a scăzut în anul 2013 la un consum de 84.1 mii tone. O scădere cu 23 % a consumului sau altfel spus de la 4,6 per capita (kg/loc/an) la 3,8 per capita (kg/loc/an). Surprinzător este că în acest interval au scăzut importurile de la 89,6 mii tone în 2008, la doar 74,8 mii tone în 2013. Să nu omitem să arătăm că exporturile de pește și produse din pește au crescut în acest interval de la 1,7 mii tone în 2008 la 6,7 mii tone în 2013.

Atunci cum de numărul unităților de procesare a scăzut de 5, 4 ori ? Adică am ajuns la un volum mai mic, dar la prețuri mult mai mari ce afectează cele mai sărace categorii sociale ! În Europa în aceeași perioadă a crescut consumul de la 17,6 per capita (kg/loc/an) la atenție! 23.1 per capita (kg/loc/an).

România, aflăm din date oficiale că are o suprafață de 95.229 ha utilizate pentru acvacultură din care 8.180 ha în pepiniere și 87.049 ha în crescătorii. Dacă ar fi să considerăm înălțimea coloanei de apa în aceste bazine de doar un metru, ar rezulta un volum de 952.290.000 m3. Dacă la acest volum de apă, raportăm producția de pește din anul 2013, ajungem la concluzia năucitoare…  că avem o densitate de 12,6 grame de pește la m3 de apă.

Concluzia nu poate să fie decât una extrem de proastă… În timp ce în Europa și în lume producția și consumul au crescut de câteva ori, în acest interval, în România nu numai că nu a crescut producția de pește, dar am cheltuit 230 milioane Euro, ca să consumăm cu 0,8 kg de pește mai puțin !!!

Curat, murdar… ar spune conu’ Iancu !

repartitie

Programul de finanțare este divizat în patru piloni:

1. Pescuit Inteligent Ecologic (Smart, green fishieries)
2. Acvacultură Inteligentă Ecologică (Smart, green acvaculture),
3. Dezvoltarea teritorială sustenabilă favorabilă incluziunii (Sustenable and inclusive teritorial development)
4. Politici Maritime Integrate (Integrated Maritime Policy)

Primi trei piloni vor fi administraţi de autoritatea de management a fiecărui stat membru. Al patrulea pilon va fi administrat direct de Uniunea Europeană și va conține acțiuni ce se vor desfășura în afara Uniunii Europene.

Tipul de acțiuni ce se vor finanța din primi 3 piloni:

Inovație; Servicii de consultanță; Parteneriate între cercetători și pescari sau acvacultori; Promovarea capitalului uman și al dialogului social; Facilitarea diversificării și crearea locurilor de muncă; Porturi de pescuit, debarcadere și adăposturi; Noi forme de venit și de valoarea adăugată.

Tipul de acțiuni ce se vor finanța din al patrulea pilon:

Studii; Proiecte, inclusiv proiecte pilot și de cooperare; Informare publică și diseminare bune practici; Campanii de sensibilizare și comunicare asociate cu activități de diseminare; Conferințe; Seminarii și Workshop-uri; Schimburi de bună practică.

Ce înseamnă sprijin pentru inovare?

EMFF include măsuri cu un puternic accent pe inovare, în scopul de a promova dezvoltarea de noi produse și procese. Scopul este de a ajuta sectoarele pescuitului și acvaculturii pentru a adăuga valoare produselor lor, pentru a reduce impactul asupra mediului rezultat din activităților lor și pentru a reduce costurile de producție. Acest suport este deosebit de important pentru flota de coastă la scară mică.

EMFF va promova noi forme de acvacultură cu potențial ridicat de inovare și de creștere, cum ar fi acvacultura în larg și acvacultura ne-alimentară (de exemplu, producerea de alge). Acvacultura în sistem policultură sau multifuncțională este o oportunitate de a diversifica veniturile întreprinderilor din domeniul acvaculturii prin activități complementare, cum ar fi pescuitul sportiv, turismul, servicii de protecție mediu, vânzarea directă a produselor sau activități educaționale.

În acest context este de dorit ca autoritatea de management să focalizeze procesul de selecție al cererilor de finanțare către acei solicitanţi ce oferă valoare sporită prin inovaţie tehnologică în sisteme fără poluare şi printr-o procesare superioară a produselor inclusiv prin vânzarea acestora în circuitul internațional.