4000 kg de pește la subsol, sună a nebunie… beneficiarul nu a mai terminat clădirea, că a dat criza peste el… în schimb l-am ajutat noi să termine „lucrarea„, la subsol făcând o mândrețe de fermă în sistem recirculant…

Atenție se lucrează!

Așa a început prima săptămână… verificarea canalizației, lucru extrem de important… tencuitul și gletuitul de asemenea și la final trei “mâini” de lavabilă cu ioni de argint… da, până atunci mai sapi o bașă, (vas colector în podea unde pui o pompă de evacuare), mai dărâmi o uşă ca să încapă echipamentele, pui gresie, faci instalația electrică de iluminat să meargă după sisteme circadiene (imitând iluminatul natural), pui calorifere (nu că sturionii ar avea nevoie, doar ca personalul nu hibernează la fel ca sturionii, și la 4 grade e cam greu să îi ții la slujbă), etc…

Este greu de imaginat unde încap zeci de metri de țeavă, un camion de plăci de polistiren extrudat și alte sute de “fleștubere” din PVC. Munca devine tot mai plăcută, nici nu e de mirare dacă avem atâtea “jucării în jur”, colegii mei sunt tot mai veseli… să fie oare de la vaporii de decapant sau de la “Tangit” (adeziv pentru PVC)… ?

Recunosc că am „insistat„ cam mult pe instalația electrică, tabloul cu siguranțe diferențiale, traseele de masă și contoarele de energie… apoi și montajul biofiltrelor și a filtrului mecanic ne-a luat cam mult timp…

Au sosit și primii locatarii, 8.000 de sturioni din specia Acipenser Ruthenus (Cegă) tocmai din Cehia ca la noi nimeni nu a auzit de documente CITES… Ultimele lucrări și partea cea mai importantă instruirea beneficiarului… Câteva corecții și un set de analize fac ca sistemul să intre în linie dreaptă. Colonizarea biofiltrului după metoda noastră durează doar 12 zile, da şi așa pare prea mult (oare ce se fac cei care trebuie sa aștepte 45 de zile ) și ca un premiu meritat, oxigenul “stă sus” la 102%.

După zeci de săptămâni, le-am și pierdut șirul, facem o vizită de degustare… E drept că peștișorii cei mici se făcuseră ca frumosul din poveste ditamai sturionul, de greu îi mai ții în mâini, mai ales că ne-am uitat mănușile din zale acasă… Gustul divin, rețeta atât de simplă, dacă ai grătarul la tine, rezolvi problema… nu mujdei, nu piper, nu sare… doar răbdare și iar răbdare…

Promitem că mai venim la degustat de caviar și la plecare lăsăm factura pentru ultima rată.

Cum toată lumea se pricepe la fotbal, politică și în ultima vreme și la sturioni, am luat cu noi un doctor adevărat. Înarmat cu bisturie, microscoape, farfurii plate, ceva solvenți de grăsime de sturion la sticlă, domnul doctor a trecut la fapte… oricum dezvoltarea ovariană e bună… așa că farfuriile rămân goale urgent…