Fragment din “Manualul crescătorului de sturioni” – Daniel Tăbăcaru (cartea poate fi comandata aiciIluminat Ferme Acvacultura

În 99 % din cazuri, peştii din sistemele de acvacultură RAS suferă de o formă de stres cronică, similară fotofobiei, ce influenţează în mod direct rezistenţa la boli a acestora, dezvoltarea optimă şi hrănirea. Motivul pentru această formă de stres este iluminarea inadecvată. Se pare că lipsa de cultură generală, cât şi lipsa cunoştinţelor despre fiziologia şi anatomia peştilor dovedită de fermieri, îi fac să creadă că peştele se simte bine expus la lumina naturală sau artificială de mare intensitate.

Am văzut o fermă de sturioni în care adâncimea apei era de doar 50 de cm şi apa era extrem de curată, peştii fiind expuşi la radiaţia directă solară şi am văzut o fermă indoor unde erau utilizate multiple tuburi de neon. Peştii nu sunt ca şi oamenii şi în consecinţa nu se pot adapta la intensităţi ridicate de lumină din motive simple: nu au pleoape, nu se pot încrunta şi nu utilizează ochelari de soare sau umbrele. Dar să pornim cu începutul. Sturionii pe care intenţionăm să îi creştem în sistemul RAS, în mediul lor natural preferă gropile adânci aflate la 12- 20 metri adâncime. Că este vorba de Dunăre sau de un alt râu sau fluviu, la o astfel de adâncime în apă, din lumina naturală ajunge doar o mică fracţie, sub 0.1%. Este bine de ştiut că în apă se petrece un fenomen de absorbţie a luminii de către masa vegetală, alge în special, şi de conversie a energiei luminii prin fotosinteză.

De asemenea, are loc un fenomen de împrăştiere -„scattering”-, din cauza întâlnirii fotonilor cu solidele aflate în suspensie în apă. Şi nu în ultimul rând, se întâmplă ca din cauza epuizării energiei fotonilor în urma ciocnirii cu atomii de hidrogen din apă, să avem o atenuare selectivă în funcţie de lungimea de undă a componentelor luminii. Este de înţeles că la un metru şi jumătate, chiar în apă limpede, razele infraroşii cu lungimea mai mare de 700 nm nu mai ajung, energia lor fiind preluată de atomii de hidrogen din apă şi transformată în căldură. E de înţeles că la patru metri au rămas în urmă lungimile de undă roşu, imediat sub 700 nm, la şapte metri portocaliu, 600 nm, la unsprezece metri galben, 530 nm, la cinsprezece metri verde, 500 nm şi, în final, la douăzeci de metri nu mai ajung decât radiaţiile albastre şi violete, 450 şi 400 nm, dar şi acestea mult atenuate.

temp-rom

Radiaţiile care sunt mai puţin atenuate sunt cele ultraviolete având lungimea de undă cea mai scurtă dintre radiaţiile asociate luminii solare.

În final, mai este bine de ştiut că peştii noştri nu au o vedere cromatică ca şi fiinţele umane. Nu disting culorile ci doar intensitatea lor sau cu alte cuvinte este posibil să vadă într-un fel de „alb albastru radiologic”, bazându-se pe contrast pentru a face diferenţele. Este de ştiut că organizarea internă a ochiului peştilor pe care îi vom creşte este diferită de ochiul uman prin lipsa conurilor cromatice şi prin evidenţierea unor formaţiuni unice, cum ar fi un strat reflector aflat în spatele retinei şi care se numeşte „tapetum lucidum”. Aşa cum ilustrează numele lui, acesta este un ţesut care reflectă încă o dată lumina ce a trecut prin retină, amplificând în felul acesta capacitatea de vedere a peştelui.

În cazul nostru, iluminarea bazinelor va fi artificială, ţinând cont de necesităţile de lumină ale speciei. Observaţiile făcute în 6 ani de creştere intensivă pe două loturi de sturioni, au evidenţiat faptul că, la o iluminare de 1% aproximativ 4 lux diurn şi 0,4 lux nocturn, peştele are un comportament activ, ocupând toate spaţiile şi orizonturile bazinului de creştere.

Luxmeter

La această intensitate, procesul de hrănire este eficient şi în consecinţă creşterea este optimă. Personal, am obţinut 28% creştere biologică suplimentară din utilizarea adecvată a iluminării faţă de un lot martor. Un alt aspect este utilizarea unor foto perioade circadian extinse, ce pot să ducă la o creştere accelerată a peştilor. Experienţele făcute de un grup de cercetători ruşi, prin crearea condiţiilor din mediul natural unor loturi de sturioni siberieni, au dus la o creştere cu 38% a masei biologice faţă de un lot martor.

Acestea sunt argumentele pentru care am dezvoltat şi utilizăm în sistemele noastre de creştere instalaţii de iluminat spectrale bazate pe emisie fotonică în bandă restransă.

OLOOSON Light and Sight Iluminat Ferme Acvacultura

Dacă doriți să utilizați datele și textul de mai sus pentru a crea articole și/sau a le publică pe un alt site, aveăi nevoie de aprobarea autorului. Acest material este protejat prin legea nr 8 din 14 martie 1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.