Raport Acvacultură – Innovative Farm 2021

În ultimul an, alături de o echipă de entuziaști cercetători, din Irlanda, Cehia, Germania, Polonia și Lituania, am creat un network lucrativ, în care putem aborda cu mai mult succes, decât induvidual, proiecte mai mari sau mai dificile. În fapt am petrecut sute de ore în comunicare online, în laborator și în ferma pilot, dezvoltând și testând tehnici de creștere a creveților în sisteme „super intensive” sau în așa numitele „hiper RAS bio-floc-uri”.

Sisteme „bio-floc”, sunt de altfel extrem de des întâlnite într-o formă mai puțin modernă, în Asia, America Centrală și de Sud și mai nou în SUA. În acelaşi timp, ele sunt aproape necunoscute în Europa. Este bine de notat că aceste sisteme „hiper RAS bio-floc”, sunt diferite radical de sistemele tradiţionale de „apă verde”, cum mai sunt ele cunoscute din industria de tratare și de epurare a apelor.

În loc să se bazeze pe dezvoltarea fitoplanctonului pentru a gestiona calitatea apei, un „hiper bio-floc”se bazează pe reciclarea heterotrofă a nutrienților prin dezvoltarea de colonii de bacterii și de așa numitul “biofilm”, reciclare ce menține calitatea apei și oferă o sursă de hrană extrem de importantă creveților.

Cum multă lume știe, am petrecut mai bine de 12 ani dezvoltând sisteme super intensive de tip RAS, iar ultimii 2 ani i-am dedicat documentării și dezvoltării de sisteme super intensive pentru creșterea creveților.

Nu ne-am concentrat pe o singură tehnologie sau sistem mai special, pentru a intensifica producția, chiar dacă aveam în buzunar titlul de finalist la cea mai mare şi importantă competiție de acvacultură din lume – Fish 2.0, din Palo Alto, California, pentru cel mai inovativ sistem de acvacultură prezent în concurs, ci, am combinat experiența și tehnologia noastră de creştere a sturionilor în sistem RAS, cu managementul de tip “bio-floc” heterotrof pe care l-am preluat împreună cu experiența partenerilor noștri, de la fermele tradiționale de creveți.

Au fost necesare extrem de multe ajustări şi schimbări de abordare, pentru a ajunge astăzi la sisteme indoor capabile să producă peste 28 kg de masă biologică pe mp. A nu se calcula raportat suprafata bazinelor, deoarece în bazine se folosesc materiale supra etajate ce maresc aceasta suprafata utila de crestere și de 50 de ori. Dacă ar fi să extrapolăm, aceasta echivalează cu peste 280 de tone pe ha/an, comparativ cu doar aproximativ 30 de tone pe ha/an, cât se obține astăzi în cele mai intensive ferme în aer liber, din lume.

Credem că tehnologia noastră este extrem de versatilă și de potrivită pentru producția la scară largă a creveților din specia L Vannamei, ce poate fi crescut cu succes în zonele temperate asigurându-se un număr de 2 – 3 cicluri de producţie pe an.

În timp ce densitatea producției în sistemele noastre poate părea ridicată, în raport cu densitatea în sistemele de creștere convențională a creveților, această densitate este foarte scăzută în comparație cu cea din sistemele de creștere a peștilor, unde sistemele OLOOSON gestionează între 50 – 80 Kg/m3, fiind capabile să mențină toți parametrii de calitate ai apei la un nivel optim.

Motivul pentru succesul pe care îl avem în dezvoltarea tehnologiei de creştere a creveților, constă în faptului că am luat abilitățile noastre de management al calității apei în sistemelor de biofiltrare bazate pe zeoliți, dezvoltate inițial pentru creștea sturionilor și le-am aplicăm în tehnologia de creștere a creveților, adăugând toate elementele unice ale unui sistem “bio-floc”.

acesta  coperta-creveti

În acest fel ne-am asigurat că cele patru cerințe fundamentale, pentru creșterea sănătoasă a organismelor acvatice, sunt îndeplinite și sustenabile.

  1. O nutriție bună, adaptată exact cerințelor nutriționale ale larvelor, post larvelor PL şi creveților adulţi.
  2. Un nivel de oxigen cu mult peste necesarul totalului proceselor metabolice și oxidative din sistem.
  3. O temperatură adaptată unui ritm de creștere rapid, bazată mai mult pe observaţia directă, decât pe literatura de specialitate.
  4. O calitate bună a apei în sisteme transparente, fără incidența vreunei bacterii, virus sau parazit.

În orice sistem de acvacultură închis, sau în situația în care cantitatea de apă este limitată, metabolizarea proteinelor din alimentele consumate de organismele de cultură, afectează atât consumul de oxigen, cât și calitatea apei, prin eliberarea compuşilor de azot, mai precis amoniul și fracţia să nedorită și extrem de toxică, amoniacul.

Un nivel scăzut de oxigen dizolvat în apa de cultură, va limita cantitatea de hrană consumată, va cauza stres, boli sau mortalitate directă, ducând la final la o calitate proastă a apei și implicit la un demers economic ratat.

Temperatura nepotrivită afectează apetitul, digestia și absorbția alimentelor, în consecință creșterea, precum și capacitatea de transfer de oxigen între aer sau oxigen lichid și apă, crescând odată cu creşterea temperaturii și toxicitatea metaboliților.

Orice sistem de acvacultură de succes trebuie să asigure un echilibru între aceste cerințe și, de asemenea, să respecte alți parametri specifici speciei, cum ar fi densitatea populației, stagiile de creștere, specificitatea obiceiurilor de hrănire și cel mai important natura, sursă şi sustenabilitatea hranei pentru creştere.

Asigurând o calitate foarte bună a apei, se elimină în totalitate nevoia de antibiotice și chiar utilizarea oricăror tratamente, ca să nu mai vorbim de necesitatea vaccinării peștilor, practică întâlnită la scară mare în industria de acvacultură.

Prin dezvoltarea unui sistem funcţional în coordonatelor climaterice în care ne aflăm, suntem capabili să producem în România și de ce nu în Europa, produse foarte proaspete/vii și naturale, livrabile în aceeași zi pe piața premium (fără conservanţi, antioxidanți sau costuri de frig avansat).

Prin producerea de creveți în sisteme prezentate mai sus obținem următoarele:

  • Controlul condițiilor de cultură pentru a asigura creșterea optimă și eficiența conversiei alimentelor.

Folosind bazine izolate termic, temperatura apei se menține pe tot parcursul anului la 24 – 28 °C de grade.

Utilizând surse de lumină spectrală de bandă îngustă, creșterea fitoplanctonului este inhibată, eliminând complexitatea gestionării ciclurilor de „înflorire și prăbușire a nivelului de oxigen” prezent în sistemelor de iazurile deschise, din motive algale.

De asemenea, atât sturionii cât și creveții se hrănesc mai bine în condiții de iluminat controlat.

Mișcarea apei și schimbul de gaze ce se realizează prin aerare sau prin injectare de oxigen pur, asigură o conversie optimă a alimentelor.

Clădirile… ce au reprezentat până acum, în orice proiect de acvacultură, o parte majoră de cotei de investiţie, pot fi la fel de simple ca o structură de tip solar sau de tip „tunel de ciuperci”, ce oferă posibilitatea de menținere a temperaturilor ridicate, cu aport minim de energie.

  • Controlul bolilor / bio securitate.

Toate stocurile de materiale reproductive sau larve / alevini sunt fără boli și provin din incubatoare sau crescătorii certificate.

Aceste stocuri au fost selecționate mai multe generații, pentru a avea caracteristici foarte bune, imunitate mare și pentru a fi lipsite de bolile majore ale creveților.

Nici un reproducător de elită nu îşi permite astăzi să folosească în procesul de reproducere, altceva, decât reproducători premium.

Întrucât este vorba de introducerea unei specii alogene în România, sistemele RAS sunt configurate cu bazine de colectare a dejecţiilor în sisteme înfoliate și nu există nici o șansă, ca vreun exemplar evadat, să ajungă să supraviețuiască în sălbăticie, sau să transfere vreo boală către vreo specie endemică.

În sistemele noastre schimbul de apă este < 1% pe zi, iar apa eliminată din sisteme în timpul filtrării mecanice este reutilizată.

Astfel, este relativ ușor să filtrăm și să ținem sterilă toată apa care intră în fermă și să împiedicăm pătrunderea vreunui agent patogen, fie că este vorba de organisme parazitare, de bacterii sau de viruși.

Întrucât întregul sistem este acoperit de o structură de tip „tunel” sau similară, efectele negative generate de păsările dragi unui fost ministru al agriculturii sunt, de asemenea, inexistente.

  • Aprovizionarea pieței.

Ciclul de producție poate fi controlat pentru a furniza pieței pe tot parcursul anului sau pentru a concentra producția atunci când cererea sezonieră impune prețuri mai mari.

Aceste sisteme vor fi în poziția unică de a fi capabile să furnizeze produse „super proaspete” de foarte mare calitate, în aceeași zi sau în următoarea zi de la recoltare.

  • Reducerea impactului asupra mediului sau asupra resurselor de apă, este un considerent major în evaluarea noilor tehnologii.

Specia noastră (homo sapiens), dacă doreşte să devină demografic excedentară la nesfârșit… trebuie să aibă grijă, ca să îşi obţină hrana necesară, fără a distruge mediul planetar.

Personal consider ca fermele de acvacultură care poluează şi distrug mediul natural, cum sunt 99% dintre fermele din România, în viitorul mediu de 10 – 20 de ani vor fi închise, iar suprafeţele redate mediului natural.

Deja, acest fenomen se întâmplă, iar motivele sunt gestionarea extrem de defectuoasă a fondului piscicol, lipsa în totalitatea a repopulărilor, dispariţia unităţilor de reproducere, pescuitul la “ras” și nu în urmă o direcționare aberantă a fondurilor europene, către proiecte ce nu au nici o valoare tehnologică sau economică, dar sunt susţinute de cumetriile politice.

  • Posibilitate de extindere / integrare viitoare în policultură cu alte produse.

Există mai multe posibilități de integrare a altor produse de acvacultură.

Alți pești de apă caldă, cum ar fi barramundi, tilapia, pot fi cultivați alături de creveți, iar apa de cultură, bogată în nutrienți, poate să fie folosită pentru creșterea creveților.

Utilizarea apei din pânză freatică pentru speciile temperate, cum este sturionul, necesită preîncălzire la 18 °C – 22 °C. Folosind pompe de căldură, peștii de apă rece, cum sunt păstrăvii, somonul, sau halibut-ul, pot fi cultivați alături de creveți și plusul de căldură obţinut poate fi transferat în favoarea celor din urmă.

În sistemele promovate de noi, reciclam nutrienții, (care ar fi poluat în mod dramatic mediul natural), într-o sursă de hrană disponibilă pentru creveți.

Majoritatea apei de cultură este refolosită și orice apă care este eliminată din aistem este colectată printr-o serie de bazine sau iazuri exterioare (zone umede construite), o tehnologie în care Innovative Farm, are 9 ani de experiență, în construcția și managementul iazurilor tehnologice.

Pentru a valorifica orice urmă de nutrienți rămași în sistem, Innovative Farm a a dezvoltat în ultimii 6 ani tehnici pentru cultură de tip acvaponic. Salatele cultivate în aceste extensii ale bazinelor de creştere, sunt primite foarte bine în piaţa de produse vegetale premium.

Acvacultura tradițională s-a dezvoltat nesustenabil în ultimii 20 de ani, cu un cost enorm față de mediul înconjurător, cost care este pus la îndoială astăzi, atât de guverne, cât și de organismele de reglementare din întreaga lume și din ce în ce mai mult de către consumatorii din ce în ce mai selectivi și preocupaţi fata de calitatea mediului, inclusiv faţă de poluarea generată de transportul de produse din întreaga lume, produse care ar putea fi la fel de bine produse direct în proximitatea zonală a pieței și la îndemâna consumatorului.

Este din ce în ce mai acceptată ideea că, pe termen mediu și lung, producția de acvacultură, inclusiv producția de creveți trebuie să se îndepărteze de locurile de pe țărm și să se deplaseze mai în interior, să devină mai permisivă la tehnologiile verzi, prin care impactul asupra mediului poate fi controlat.

Utilizarea atentă a tehnologiei sistemelor închise ZWD (Zero Water Discharge) în acvacultura creveților poate să aibă un efect zero asupra mediului înconjurător.

Preocupările actuale la nivel de cercetare, merg către utilizarea căldurii reziduale într-un sistem închis, bine proiectat, colectând (pierderile termice de la toate echipamentele electrice), pentru a asigura încălzirea suplimentară în lunile de iarnă, temperaturile de 24 °C pot fi menținute de către pompe de căldură care pot furniza 4 – 5 KW de căldură pentru fiecare KW de putere electrică utilizată.

Luăm în calcul, la maximum, încălzirea solară pe timpul verii și eventual dacă amplasamentul permite, folosirea turbinele eoliene.

Dacă, unitatea este suficient de mare, atunci o centrală combinată de căldură și energie, va furniza cea mai ieftină sursă atât de electricitate, cât și de căldură, prin care un generator ce merge pe bio diesel furnizează energie electrică, iar căldura din sistemul de răcire al motorului este utilizată pentru încălzirea apei din bazinul de creştere.

Aerul comprimat se ştie, că are o încărcare termică, ce poate fi folosită la încălzirea apei, prin simpla aerare a acesteia. Aerul de incintă va fi ventilat prin sisteme de schimbătoare de căldură controlate automat, bazate pe nivelurile de CO2. Evident, în climă mai caldă, unde temperaturile diurne depășesc 20 °C, nu este nevoie de încălzire suplimentară, în afară de cea solară, pentru a obţine temperaturi de creştere între 22 °C și 27 °C.

Fiecare sistem RAS, are propriul său sistem de monitorizare și controlul al oxigenării, temperaturii și al pH -ului, conectat la un sistem computerizat de control central, ce permite controlul automat al acestor parametri.

Acest sistem de monitorizare și control, constituie un cost de capital major aparent suplimentar, dar unul care este recuperat în multe cazuri în primele 6 luni de zile, prin oxigenul economisit, o conversie mai bună a hranei, un sistem de biofiltrare mai eficient, ore de muncă mai puţine pentru măsurători manuale şi nu la final o bună securitatea a stocului și implicit a afacerii noastre. Toți parametrii sunt transformaţi şi stocați în date informatice, ceea ce este esențial pentru o bună gestionare a sistemelor şi o funcţionare repetitivă identică de la ciclu la ciclu.

Modelul de creștere al creveţilor din specia L. Vannamei are ținta de greutate la 22 gr. în 130 de zile și o supraviețuire de peste 85%, obiective ce sunt premisa unui business estrem de atractiv.

Putem pune la dispoziţia celor interesaţi un business plan extrem de complex, ca o exemplificare a dinamicii economice, a unei astfel de afaceri.

De fapt, ne așteptăm ca ratele de creștere să se îmbunătățească și mai mult în timp scurt, odată cu progresele în formularea de noi furaje în perioada larvară şi în cea post larvara PL.

Celor interesaţi de subiectul de mai sus sau doar de acvacultură le facem invitaţia de a vizita biblioteca noastră în care vor găsi cărţi şi ghiduri practice bazate în primul rând pe experienţa noastră.

Pe lângă serviciile de proiectare și furnizare de echipamente, oferim și studii de fezabilitate pentru acvacultură și realizăm planuri de afaceri, analize financiare și cereri pentru fonduri.

Studii de prefezabilitate/fezabilitate

Pentru cei noi în domeniu sau pentru operatorii de acvacultură doresc să treacă la sisteme de recirculare, vă putem oferi sfaturi cu privire la cea mai potrivită tehnologie și scară de operare, pentru a se potrivi cerințelor dumneavoastră. Adesea, aceasta presupune o vizită la fața locului urmată de un raport scris.
Ca un prim pas pentru a înțelege cerințele dvs. de piscicultură, vă rugăm să descărcați, salvați și completați CHESTIONARUL – link aici !

– apoi trimiteți-l înapoi prin e-mail. Sau scrieți-ne la daniel.tabacaru@caviarfactory.ro

Planuri de afaceri/analize financiare

Un plan de afaceri puternic și bine scris ar trebui să fie piatra de temelie a fiecărui nou proiect de acvacultură. La Innovative Fărm, vă ascultăm ideile spre a înțelege viziunea dvs. adăugăm cunoştinţele şi experienţa noastră şi poziţionam afacerea dvs., în limitele bugetelor dvs., a pieței locale și a soluțiilor de atragere de funduri financiare.

Cereri de fonduri

Innovative Fărm are o experiență solidă în a ajuta companiile să acceseze fondurile de finanțare publică pentru investiții parțiale de 50%. Vă rugăm să ne contactați pentru a discuta solicitarea dvs.

Management de proiect

După ce am proiectat sistemele de acvacultură potrivite pentru tine, nu te vom abandona! Este esențial să se pună în aplicare un plan solid pentru a se asigura că toate premisele sunt transpuse în realitate la timp și în buget. Fără aceasta, chiar și cele mai bune dorințe și păreri vor fi sortite eșecului înainte ca primul lot de pește să fie crescut.

Cunoaștem extrem de multe proiecte care fie sunt sub finanţate, fie au depășit bugetul din cauza managementului prost și a selecției greșite a speciilor, a locației și/sau tehnologiei. Dacă este necesar, vă putem asista la planificare și implementare și vă putem asigura că acest lucru nu se întâmplă cu proiectul dumneavoastră.

Proiectele recente includ:

– Stabilirea unui sistem de mediu controlat interior viabil din punct de vedere comercial pentru creșterea intensivă a creveților marini
– Modernizarea unei fermei mari de anghilă, Madagascar.
– Dezvoltarea sistemelor de mică adâncime pentru creșterea peștilor plați cum este calcanul.
– Dezvoltarea sistemelor de zone umede construite pentru tratarea apei evacuate din fermele piscicole.
– Proiectare și furnizare echipamente pentru fermă de păstrăv RAS în aer liber, Țara Galilor, Marea Britanie.
– Studii de proiectare pentru un mare incubator de crustacee, Italia.

Daniel Dorin Tăbăcaru

Presedinte Asociația Română pentru Inovație în Acvacultură și Pescuit (ARIAP)